Alergia la ambrozie este frecventa in Romania. 5,35% din populatia activa a tarii, estimata la 9.000.000, este alergica la polenul de ambrozie, ceea ce inseamna un numar de 492.000 de romani afectati. Majoritatea prezinta rinoconjunctivita, afectiune ce in timp evolueaza spre astm. Prevalenta alergiilor la ambrozie in randul populatiei este comparabila cu cea a diabetului zaharat.
De asemenea, conform estimarilor, 6.000.000 de persoane sunt expuse la polenul de ambrozie, preponderent in zona de vest a Romaniei.
Ambrozia este cea mai raspandita specie de buruiana, fiind o planta invaziva care se adapteaza cu usurinta conditiilor de sol si de clima nefavorabile. Se inmulteste extrem de rapid, prin seminte (spre exemplu, o ambrozie matura poate produce cateva zeci de mii de seminte), si este rezistenta la seceta. Temperaturile ridicate din ultimii ani au favorizat raspandirea ambroziei.
Acesta planta se gaseste in aproape toate zonele din Romania. Ambrozia creste pe terenurile neingrijite din orase si din apropierea acestora, in parcurile si gradinile neintretinute, de-a lungul drumurilor, inclusiv pe terenurile agricole, provocand daune recoltelor.
Semintele de ambrozie incep sa incolteasca primavara, odata cu majoritatea plantelor, insa incepand cu jumatatea lunii iulie si pana spre sfarsitul lunii septembrie, ambrozia produce o cantitate mare de polen. Polenul ambroziei este raspandit in atmosfera pe calea aerului, pe distante lungi, astfel incat si persoanele care nu locuiesc in apropierea locurilor populate de aceasta buruiana, si nu sunt expuse direct, pot sa resimta efectele alergiei la polenul de ambrozie.
Planta ajunsa la varsta maturitatii poate elibera pana la cateva miliarde de graunciori de polen.
Cantitatea de polen eliberata de ambrozie si purtata de vant, ajunge in caile respiratorii. Organismul detecteaza “intrusul” si incearca anihilarea lui printr-un raspuns imun. 30 de graunciori de polen/m3 pot genera o reactie alergica, iar in cazul persoanelor cu o anumita sensibilitate, 1-2 graunciori de polen/m3 sunt suficienti pentru declansarea alergiei.
Important de mentionat este si faptul ca alergia la ambrozie apare in urma expunerii repetate pe perioade mari de timp, de pana la cativa ani, la polenul acestei plante. Nu exista date suficiente cu privire la relatia dintre expunerea la polenul de ambrozie si gradul de severitate al reactiilor alergice, insa evitarea, pe cat posibil, a alergenilor pot imbunatati considerabil simptomele alergice.
Adesea simptomele alergiei la ambrozie se manifesta acut dupa sezonul de polenizare al gramineelor, in lunile august – septembrie.
Acestea pot fi semnele rinoconjunctivitei alergice. Rinoconjunctivita alergica se instaleaza atunci cand organismul expus la un alergen, provoaca un raspuns imunitar exagerat fata de respectivul alergen. In cazul de fata alergenul este polenul de ambrozie.
Rinita alergica sezoniera cauzata de ambrozie, apare atat la persoane adulte, cat si la copii mici, de 4 -5 ani, foarte rar la copiii cu varsta de sub 1 an si se manifesta prin prurit local (nas si ochi), tuse si stranut, nas infundat si/ sau secretii apoase.
Alergia la ambrozie poate conduce la aparitia astmului, simptomele fiind urmatoarele:
Uneori, alergia la ambrozie se determina aparitia edemului, a leziunilor cutanate, a urticariei si mai rar, a celei mai severe forme de reactie alergica cu debut spontan – socul anafilactic.
Diagnosticul alergiei la ambrozie este stabilit de catre medicul alergolog pe baza anamnezei si examenului clinic al pacientului, confirmarea acestuia fiind obtinuta cu ajutorul unei analize medicale denumite prick test (test cutanat) in care o cantitate mica de alergen este aplicat pe piele, rezultatele testului fiind obtinute in maxim 15 minute. Diagnosticul pozitiv al alergiei la ambrozie poate fi stabilit si cu ajutorul investigatiilor serologice de laborator pentru determinarea anticorpilor IgE specifici la ambrozie.
Sursa: Medicover.ro
---------------------------------------------------------------
Alergiile respiratorii sunt o problemă de sănătate tot mai răspândită în România, afectând milioane de oameni și influențându-le semnificativ calitatea vieții. De la rinita alergică (cunoscută popular ca "febra fânului") la astmul alergic, aceste condiții sunt declanșate de substanțe aparent inofensive, numite alergeni, pe care sistemul imunitar le identifică greșit ca fiind o amenințare. În România, principalii vinovați sunt polenul, acarienii din praful de casă, mucegaiurile și, într-o măsură mai mică, alergenii proveniți de la animalele de companie.
Polenul: Inamicul Invizibil al Sezonului Cald
Fără îndoială, polenul este cel mai important alergen sezonier din România. Pe măsură ce natura înflorește primăvara și vara, milioane de grăuncioare de polen sunt eliberate în aer, purtate de vânt pe distanțe considerabile. Principalii "făptași" sunt:
Polenul de arbori: Începe să apară devreme, încă din februarie-martie, cu alunul, arinul, mesteacănul, stejarul și plopul. Această perioadă poate fi deosebit de dificilă pentru persoanele sensibile.
Polenul de graminee (ierburi): Atinge concentrații maxime în lunile mai și iunie, fiind responsabil pentru cele mai multe cazuri de rinită alergică estivală. Grâul, secara, orzul și diverse ierburi sălbatice fac parte din această categorie.
Polenul de buruieni: Cu ambrozia în prim-plan, sezonul polenului de buruieni domină sfârșitul verii și începutul toamnei (august-septembrie, chiar până în octombrie). Ambrozia este o plantă invazivă extrem de alergenică, responsabilă pentru simptome severe la un număr tot mai mare de români.
Alți Alergeni Importanți:
Pe lângă polen, alte categorii de alergeni fac ravagii pe tot parcursul anului:
Acarienii din praful de casă: Acești micuți "locatari" invizibili, care se hrănesc cu celule moarte ale pielii, prosperă în medii umede și calde, precum saltele, perne, covoare și mobilier tapițat. Simptomele alergiilor la acarieni sunt adesea prezente pe tot parcursul anului, cu o intensitate mai mare în lunile reci, când petrecem mai mult timp în interior.
Sporii de mucegai: Cresc în locuri umede, întunecoase și slab ventilate, atât în interior (băi, subsoluri, pereți cu igrasie) cât și în exterior (frunze în descompunere, sol umed). Alergiile la mucegai pot fi sezoniere sau perene, în funcție de expunere.
Alergenii de animale de companie: Proteinele din saliva, urina și mătreața animalelor (în special pisici și câini) pot declanșa reacții alergice. Spre deosebire de o credință populară, părul în sine nu este alergenul principal, ci mai degrabă substanțele aderente la acesta.
Simptome și Soluții:
Simptomele comune ale alergiilor respiratorii includ strănut, secreții nazale apoase, nas înfundat, mâncărime la nivelul ochilor, nasului și gâtului, ochi roșii și lăcrimare, tuse, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație (în cazul astmului).
Gestionarea alergiilor implică adesea o combinație de evitare a alergenilor, medicație (antihistaminice, corticosteroizi nazali) și, în cazuri selecționate, imunoterapie specifică. Pe lângă tratamentul medicamentos, măsuri precum utilizarea plaselor anti-polen la ferestre, filtre de aer performante, curățarea regulată a locuinței și controlul umidității sunt esențiale pentru a reduce expunerea și a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor alergice.
Pentru persoanele care suferă de alergii respiratorii, cunoașterea calendarului polenului este esențială pentru a anticipa perioadele de risc maxim și a lua măsuri preventive. Deși concentrațiile pot varia în funcție de condițiile meteorologice (vânt, ploaie, temperatură) și de zona geografică a României, există un tipar general al prezenței principalelor tipuri de polen.
Iată un ghid aproximativ al sezonului polinic în România:
Acesta este primul val de polen care apare, adesea înainte ca natura să prindă cu adevărat viață. Alergiile din această perioadă pot fi confundate ușor cu o răceală.
Februarie - Martie:
Alun (Corylus): Unul dintre primii polenizatori, cu concentrații moderate până la ridicate.
Arin (Alnus): Similar alunului, contribuie la alergiile de primăvară timpurie.
Salcie (Salix): Polenul său apare puțin mai târziu, dar poate fi semnificativ.
Ulm (Ulmus): Polenul este eliberat devreme în sezon.
Martie - Aprilie:
Mesteacăn (Betula): Un alergen major, mai ales în regiunile unde mesteacănul este abundent. Polenul său este extrem de alergenic și poate declanșa reacții încrucișate cu anumite alimente (sindrom oral alergic).
Plop (Populus): Contribuie la nivelurile generale de polen.
Aprilie - Mai:
Stejar (Quercus): Polenul său este un alergen comun.
Fag (Fagus) și Carpen (Carpinus): Pot elibera cantități semnificative de polen.
Frasin (Fraxinus): Un alt copac cu polen alergenic.
Aceasta este, de obicei, perioada cu cele mai intense simptome pentru mulți alergici, deoarece gramineele (ierburile, atât cele cultivate – grâu, orz, secară – cât și cele sălbatice) sunt omniprezente.
Mai - Iunie: Concentrațiile de polen de graminee ating niveluri maxime. Acesta este sezonul clasic al "febrei fânului".
Iulie: Concentrațiile încep să scadă treptat, dar pot rămâne la un nivel moderat, mai ales în prima jumătate a lunii.
Sezonul polenului de buruieni este adesea cel mai temut, dominat de o singură plantă extrem de alergenică.
Iulie - August:
Pelin (Artemisia): Un alergen important care începe să elibereze polen.
August - Septembrie (vârf):
Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia): Acesta este principalul alergen al sfârșitului de vară și al toamnei. Polenul de ambrozie este extrem de potent și poate provoca simptome severe chiar și la concentrații scăzute. Sezonul său atinge vârful în august și septembrie, dar poate persista până la primul îngheț semnificativ.
Septembrie - Octombrie:
Ambrozia: Deși în scădere, polenul de ambrozie rămâne o problemă.
Pătlagină (Plantago) și Cânepă (Cannabis sativa): Pot contribui la încărcătura polenică.
Sfaturi pentru Alergici:
Monitorizați buletinele de polen: Multe servicii meteorologice sau aplicații mobile oferă prognoze ale nivelurilor de polen.
Țineți ferestrele închise: Mai ales dimineața devreme și seara târziu, când concentrațiile de polen sunt cele mai mari.
Folosiți plase anti-polen: Acestea pot filtra eficient alergenii din aer.
Curățați regulat: Spălați-vă pe față și pe păr după ce ați petrecut timp afară.
Evitați activitățile în aer liber: Limitați timpul petrecut afară în zilele cu niveluri ridicate de polen.
Consultați un medic alergolog: Pentru un diagnostic precis și un plan de tratament personalizat.
Înarmarea cu aceste cunoștințe vă poate ajuta să navigați mai bine prin sezoanele alergice și să vă protejați sănătatea respiratorie.